Fictiune. Am renuntat la ea inainte sa apuc sa citesc marile capodopere ale literaturii universale, recunosc!
Din pasiune pentru cultura nipona si curiozitate, am primit sa citesc romanul lui Kawabata.
Am mai citit doar o alta opera a unui prolific autor japonez, anterior. Experienta aceasta m-a incurajat sa mai incerc una: Tara Zapezilor, de Yasunari Kawabata.
Shimamura frecventează o stațiune montană unde o cunoaște pe gheișa Komako. Nu, nu e nicio poveste romantică pe care am putea-o aștepta. Nu, nu e nici o relație între oameni clar desfășurată, lămurită și firească.
De fapt, ce e firesc? N-am citit decât două cărți din literatura japoneză și pot spune că, deși sunt familiarizată cu această cultură, e frustrant! E frustrant să nu ți se lămurească tot ce se întâmplă între personaje, de la introducere până la, cel puțin, desfășurarea relației lor. Cine sunt ei, până la urmă? Ce fel de relație e asta? Ce s-a întâmplat în comunitatea aceasta? De ce trăiesc ceea ce trăiesc? Despre ce e vorba aici?
Nu, nimic nu e clar lămurit, pe față, până la final, așa cum am fi obișnuiți din operele vestice. Tot romanul, supărată aș putea spune (nici urmă de calmul asiatic), e o încâlcitură de fragmente din întâmplări, fapte, dialoguri, relații, care nu ni se deslușesc niciodată complet! De fapt… nu e la fel și în viața reală?
Fii pregătit, dragă cititorule! Curiozitatea ta și setea de cunoaștere, imaginația, îți vor fi brutal târâte și implicate în tot ceea ce se întâmplă în acest roman! Nu mai ești un spectator care privește, ca la un film ce se desfășoară în fața ochilor tăi! Îți vei pune multe întrebări, la care Kawabata nu-ți va răspunde! Crud, foarte crud!
Pe măsură ce vei citi, frământările și atracția vor crește ca o pâlnie întoarsă… începi puțin câte puțin, iar la final… care final? Ai să vezi!
Descrierile naturii prin anotimpurile ce mătură stațiunea cu tradițiile, istoria și oamenii ei, sunt artistice și fermecătoare! Și realiste… am văzut, în mintea mea, casele acoperite de omăt și am auzit adesea, zgomotul panourilor deschizându-se la fiecare vizită a lui Komako.
Înțeleg de ce Țara Zăpezilor este una dintre cele trei opere citate de juriu în 1968, când Yasunari Kawabata primește Premiul Nobel pentru Literatură.
Kawabata… ce mi-ai făcut?
Jos pălăria!
Larisa Morhan.